Manastirea Buhalnita
Trecand de Bicaz, soseaua (DN 15) se desfasoara dintr-o serpentina in alta si, dupa ce urca pintenul de deasupra "golfului" Potoci, se avanta spre Buhalnita.
Manastiri din Neamt
Manastirea Durau
Actuala biserica de la Durau s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici inca de la inceputul veacului al XVII-lea. Dupa aproape doua secole maicile s-au risipit si in locul lor au sosit cãlugari de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durau mentioneaza la 1822 ca schitul de la poalele Ceahlaului se afla sub ascultarea "manastirii cea de piatra din vale". De altfel, cand in 1830 egumenia Schitului Hangu este arendata protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani, una dintre clauzele contractuale prevedea si construirea unei noi biserici la Durau. Decaderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era nevoita sa le intretina asezarea monahala de la Durau.
Manastirea Agapia
Prima mentiune documentara s-a facut prin Hotarnica lui Ilies Voda din 1437, care delimiteaza mosia Manastirii Agapia de cea a Manastirii Neamt.
Manastirea Neamt
Se pare ca in preajma unei vechi bisericute de lemn, Petru I Musat (1375-1391) a ridicat aici primul lacas de piatra, la finalizarea si la inzestrarea caruia au mai contribuit si ceilalti voievozi Musatini de la sfarsitul veacului al XIV-lea. Este adevarat ca cercetarile arheologice efectuate in incinta manastirii nu au oferit rezultate concludente pentru a confirma aceasta ipoteza, dar numeroasele insemnări si celelalte referiri documentare mai tarzii, la care se adauga izvorul trainic al traditiei, nu lasa nici o umbra de indoială in a considera Manastirea Neamt ca fiind ctitoria cea mai veche si cea mai importanta a primilor Musatini.
Alexandru cel Bun (1400 - 1432), desi a pastrat in centrul atentiei propria ctitorie de la Bistrita, a fost mereu aproape si de nevoile Manastirii Neamt pe care a intărit-o si a inzestrat-o, cu marinimia-i cunoscuta. Din punct de vedere constructiv, lui i se datoreaza unele lucrari de reparatii la biserica de piatra a lui Petru I, partea inferioara a turnului-clopotnita si mai multe cladiri ce fac parte din incinta asezamamtului: chilii, turnuri de aparare, arhondaric etc.
Manastirea Razboieni
La Razboieni-Valea Alba, pe locul unde Stefan cel Mare a incercat sa opreasca valul pustiitor al ostilor turcesti, se inalta in amintirea grelelor incercari din vara anului 1476, unul dintre cele mai valoroase si interesante monumente din judetul Neamt
Manastirea Tazlau
Asezata la poalele Magurii Tazlaului, intr-o regiune de un pitoresc deosebit (accesul se face de pe DJ 156 A), Biserica "Nasterea Maicii Domnului" a Manastirii Tazlau se numara printre cele mai importante monumente ale judetului Neamt.
Este sigur ca obstea monahala de la Tazlau s-a constituit inaintea construirii actualului edificiu, deoarece printr-un document din 1481, Stefan cel Mare daruieste Manastirii Tazlau doua sate din "Campul lui Dragos". In plus, la locul numit "Sub Chetroaia" s-au descoperit in 1956 temeliile unei biserici mai vechi, care ar fi putut constitui primul lacas de inchinaciune ridicat aici probabil la inceputul secolului al XV-lea.
Manastirea Pangarati
Nu departe de Bisericani, urmand soseaua Piatra Neamt - Bicaz (DN15), un drum colateral urca pana in apropierea hidrocentralei \"Dimitrie Leonida\" de la Stejaru, unde se afla un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanta. Aici, la rasarit de Muntele Botosanu, pe care constructorii l-au strapuns cu un tunel de aductiune lung de aproape 5 km, pe malul stang al paraului Pangarati, se afla Manastirea Pangarati, un asezamant de veche traditie de pe valea Bistritei.
Manastirea Bistrita
Dupa traditie, inceputurile obstei monahale din Bistrita moldava s-ar situa in timpul domniei lui Petru I Musat, la asfintit de secol XIV, csnd s-a ridicat aici o modesta bisericuta de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. In locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit - in 1402 - o frumoasa biserica de piatra, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropnita, naos si altar, pentru a-i fi loc de vesnica odihna, lui si familiei sale.
Manastirea Secu
Asezata intr-o fermecatoare poiana ce se intinde la poalele Muntelui Vasan, protejata din toate partile de inaltimi impadurite, Manastirea Secu are aspectul unei impresionante fortarete, fiind inconjurata de ziduri impunatoare ce se imbina la colturile incintei cu puternice turnuri de aparare.
Grupuri restranse de sihastri vor fi vietuit aici si in poienile ascunse de pe valea Secului inca din a doua jumatate a veacului al XIV-lea, asa cum s-a intamplat la Manastirea Neamt si in alte locuri din Moldova, departate de asezarile omenesti dar care puteau asigura anahoretilor hrana si adapost. Dar prima asezare calugareasca ce se cunoaste aici nu poate fi mai veche de anii 1420-1450, cand un grup de sihastri condus de Zosim (sau Zosima) a curatat un loc in padure si a ridicat o bisericuta de lemn cu hramul "Nasterii Sf. Ioan Botezatorul", eveniment consemnat de altfel si in Pomelnicul Mare al manastirii.
Manastirea Horaita
Prima mentiune documentara s-a consemnat in actul din 11 iulie 1428 emis de Cancelaria lui Alexandru cel Bun, care consfinteste trecerea bisericii Horaita in jurisdictia Mãnastirii Bistrita
In anul 1466 Stefan cel Mare da dispozitie ca cele doua sate de vanatori din jurul Cetatii de la Vaslui sa fie stramutate la manastirea Horaita, Curtea domneasca stabilindu-se in puternica cetate a Neamtului. Calugarii au parasit manastirea si s-au retras in padure la circa 800 de metri, punand bazele Schitului Horaicioara si nu se vor intoarce decat in anul 1518 cand cele doua sate de vanatori se retrag si se statornicesc in apropiere de Caciulesti, in localitatea numita Gura Vaii. Calugarii condusi de arhimandritul Chiriac, coborati de la Horaicioara, construiesc alta bisericã ce va dura pana in 1822, cand aceasta este demolata de Irinar Rossetti pentru a construi alta noua.