Dupa ce, la sfarsitul secolului al XVII-lea, ruinele Sucidavei au fost sumar schitate de L. Ferdinand de Marsigli, pe parcursul primei jumatati a veacului al XIX-lea ele au facut obiectul unor sapaturi pripite, lipsite de rigoare, intreprinse de banul Mihalcea Ghica si de generalul Nicolae Mavros (rezultatele lor fiind partial consemnate de colonelul Vladimir de Blaremberg); din aceeasi perioada dateaza si insemnarile datorate lui August Treboniu Laurian si inginerului Alexandru Popovici. Ulterior, prin anii 1845 - 1866, vestigiile de la Celei au trezit interesul a doi cercetatori diletanti, maiorul Dimitrie Papazoglu si Cezar Bolliac, iar in anul 1865 au fost studiate de arheologii francezi G. Boissiere si Ch. Baudry, rezultatele sapaturilor celor din urma nefiind, din pacate, valorificate suficient.