Mănăstirea Soveja - Focsani

Pe meleaguri încărcate de istorie domnitorul Matei Basarab a ridicat la Soveja în anul 1645 o mănăstire ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu, pentru împăcarea avută cu Vasile Lupu, fapt care, i-a atras mănăstirii numele de Dobromira care înseamnă bună pace.

Mănăstirea Soveja înființată de domnitor avea o formă patrunghiulară și înconjurată de ziduri ridicate din piatră necioplită înalte de doi metri și groase de 4 palme. Aceasta a fost înzestrată cu toate cele necesare moșii, averi și obiecte bisericești pentru a se putea întreține singură iar călugării care viețuiau aici printre obligațiile lor monahale se ocupau și cu copierea cărților bisericești.


La mănăstirea Soveja în anul 1846 a fost exilat revoluționarul pașoptist Alecu Russo care a găsit aici frumoasa baladă Miorița.

De-a lungul timpului mănăstirea a avut de suferit mai ales la cutremurul din 1802 când întreg ansamblul mănăstirii a fost avariat, mai târziu fiind refăcute.

În secolul XIX mănăstirea Soveja a devenit biserica parohială închinată, iar sătul care s-a format în jurul mănăstirii unde s-a născut profesorul geograf Simion Mehedinți, a fost mereu aproape de asezământul sfânt în toate imprejurările.