Casa Rosetti-Solescu este o cladire reprezentativa pentru arhitectura moldoveneasca si romaneasca, in general, de la inceputul secolului al XIX-lea (cca. 1827), imbinand elemente traditionale cu cele ale stilului neoclasic, predominant in Europa acelor vremuri.
Este construita din caramida, pe fundatie de piatra, avand un plan ordonat de un ax central, cu trei nivele (demisol, parter si etaj), incaperile fiind grupate in jurul unui hol central, din care se accede la toate camerele prin intermediul culoarelor, scara de lemn cu balustrada sculptata.