Biserica domneasca Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul din Vaslui este ctitoria domnitorului Stefan cel Mare, datand din anul 1490, ca paraclis al curtii domnesti. Dupa cum rezulta din inscriptia votiva, aflata pe peretele de apus, biserica a fost zidita in mai putin de cinci luni de zile (27 aprilie-20 septembrie).
Biserica domneasca Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul-Vaslui
De-a lungul vremii, biserica domneasca Sf. Ioan a avut de suferit, mai ales in urma marelui cutremur din 1802, cand turla de pe naos s-a crapat, daramandu-se complet in 1818.
A fost refacuta in anul 1820 de Maria Cantacuzino, sotia marelui logofat Costachi Ghica, proprietarul targului Vaslui in prima jumatate a sec. al XIX-lea.
Ansamblul arhitectural al episcopiei Husilor(sec.XV-XX) este constituit din biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel, turnul-clopotnita, palatul episcopal, chiliile si zidul de incinta.
Biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel a fost construita de Stefan cel Mare in anul 1495, in cadrul curtii domnesti, functionand de-a lungul timpului ca manastire si catedrala episcopala (incepand de la sfarsitul secolului al XVII-lea).
Biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel
Monument valoros la origine, dar reconstruit in sec. XVIII-XIX, mai pastreaza astazi doar urmele temeliilor si pisania din vremea marelui voievod.
Biserica a fost avariata de cutremurul din 1692, incendiata si jefuita in 1711 de tatari si recladita in 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica.
Daramat de cutremurul din 1802, lacasul a suferit numeroase transformari de la ferestre in sus; in 1863 zona cornisei, in 1945 turlele, adaugiri in 1896 (proscomidia), in 1910 (vesmantaria) si in 1945 (pridvorul cel mare).
Biserica a fost pictata de Gh. Tattarascu, in 1890-1891, repictata in 1945 (D. Hormung, I. Wass si N. Pana) si in 1996.
