Obiective turistice din Giurgiu, Giurgiu

Cetatea Giurgiu

Cetate

Se credea că cetatea Giurgiu a fost ridicată în secolul XIV de către genovezi, la unul dintre principalele vaduri ale Dunării de Jos. Aserţiunea se baza pe supoziţia că numele ar fi fost un derivat de la San Giorgio, patron al Genovei (A. T. Laurian, Istriana..., p. 67; B. P. Hasdeu, San Giorgio si Calafato, în "Columna lui Traian", I ,nr. 57, 1870; N. Bălcescu, Istoria românilor supt Mihai Voda Viteazul, în "Opere", vol. II, Bucuresti, 1953, p. 122; C. Bolliac, Memoires pour servir a l'histoire de la Roumanie (Provinces Danubiennes), Paris, 1856, p. 23.). S-a stabilit ulterior că afirmaţia era nefondata, iar N. A. Constantinescu (N. A. Constantinescu, Cetatea Giurgiu - originile si trecutul ei, extras din AAR, seria II, tom XXXVIII « Memoriile sectiunii istorice », Bucureşti, 1916.) a propus derivarea numelui de la "un întemeietor de sat cu numele de Jurj, Giurge sau Giurgiu" (ibidem, p.486 şi urm.).

Catedrala Giurgiu

Catedrala

Lucrările zidirii din temelie au început în anul 1847, terminându-se în anul 1852 prin grija şi munca neobosită a întregii suflări creştine din acest oraş. Fiind sub ocupaţie musulmană până în anul 1829 când, prin Tratatul de la Adrianopol, şi oraşul Giurgiu a fost scos de sub dominaţie turcească, permiţându-se construirea de locaşuri de închinare şi rugă deasupra solului, până atunci fiind permisă executarea lăcaşurilor pentru închinare numai în pământ şi fără clopote.

Muzeul Judetean

Muzeu

Functioneaza in cladirile Prefecturii vechi (1870-1903). Profil: istorie, etnografie, stiintele naturii. Istorie: material litic din paleolitic, ceramica si idoli din neolitic, epoca bronzului, fierului, ceramica, podoabe, unelte, menede, documente.