Ctitoria lui Stfan cel Mare din anul 1494
Grav deteriorata in 1692, incendiata de turci in 1711, reparata in intregime in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat(1711-1715), pustiita de tatari in 1740. Episcopul Inochentie reface in intregime biserica lui Stefan cel Mare in 1756 in forma in care se vede azi
Este ctitoria domnitorului Petru Rares, intre anii 1533-1540. Biserica a fost restaurata in anii 1867 di 1853
Vatra de sihastrie din secolul al XIV-lea, cu succesiuni de biserici, dintre care ultima a fost reconstruita in anul 1826 si restaurata intre anii 1925-1928
Biserica manastirii a fost construita in anul 1840 de catre ieromonarhul Ioanichie Conache
Prima biserica a manastirii a fost ctitorita in anul 1801 de catre credinciosii Horduna si Guisca
Ansamblul Manastirii Floresti ( biserica Sf. Ilie, turnul-clopotnita, palatul egumenesc si zidul de incinta) este unul dintre cele mai importante realizari ale arhitecturii ecleziastice din eparhia Husilor, construit in sec. XVI-XIX, in stil romantic.
Biserica Sfantul Ilie - vedere de ansamblu
Manastirea s-a numit la inceput Simila, apoi Florentina pana la mijlocul secolului al XVII-lea, cand a luat numele de Floresti de la satul din apropiere.
Biserica a fost construita la sfarsitul secolului al XVI-lea (c.1590) de vornicul Carstea Ghenovici si recladita intre anii 1686-1694 de vornicul Gavrilita Costachi, stranepotul ctitorului si urmasii sai.
Afectata de seismele din anii 1738 si 1802, biserica a fost inchinata la manastirea Esfigmen de la muntele Athos in anul 1806, de catre Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei.
Biserica actuala a fost recladita din temelii de egumenul Nil, intre anii 1852-1859, pana deasupra ferestrelor.
Lucrarile au fost intrerupte din cauza secularizarii averilor manastiresti din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza si au fost finalizate de statul roman, intre anii 1879-1883, prin stradania episcopului Iosif Gheorghian, dupa un proiect intocmit de arhitectul Burelli.
In anul 1883, biserica Sfantul Ilie a fost declarata biserica parohiala, functionand sub acest regim pana in anul 1991.
Ansamblul Manastirii Fastaci, sec.XVII-XIX: Biserica Sf. Nicolae, turnul-clopotnita, casa egumeneasca si zidul de incinta.
Biserica Sfantul Nicolae - ansamblu
Manastirea Fastaci, intemeiata de familia Palade in secolul al XVII-lea, a fost recladita de domnitorul Mihai Racovita Cehan in secolul al XVIII-lea, de la care se mai pastreaza numai biserica - monument deosebit de important pentru evolutia arhitecturii din Moldova, atesta o puternica influenta venita din Tara Romaneasca in domeniul plasticii arhitecturale.
Biserica zidita in 1721, in stil baroc monumental, este de plan triconc, cu pronaos supralargit si pridvor initial deschis cu arcade trilobate sustinute de coloane de caramida, turle octogonale pe naos si pronaos.
Impresioneaza prin plastica decorativa a fatadelor, impartite in doua registre si ornamentate cu panouri, arcaturi in acolada si medalioane adancite in zidarie.
Ca structura interna si forma de plan, cat si ca plastica arhitectonica si decorativa, lacasul se numara printre putinele edificii realizate in Moldova in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, alaturi de bisericile Precista si Prorocul Samoil din Focsani.
Secularizata in anul 1862, a functionat ca biserica de mir pana in anul 1992, cand s-a redeschis manastirea.
In urma cutremurului din 1990, monumentul a suferit grave avarii, fisuri la bolti, pereti si turle, necesitand lucrari de consolidare restaurare.
