Cetati din Giurgiu

Cetatea Giurgiu

Cetate

Se credea că cetatea Giurgiu a fost ridicată în secolul XIV de către genovezi, la unul dintre principalele vaduri ale Dunării de Jos. Aserţiunea se baza pe supoziţia că numele ar fi fost un derivat de la San Giorgio, patron al Genovei (A. T. Laurian, Istriana..., p. 67; B. P. Hasdeu, San Giorgio si Calafato, în "Columna lui Traian", I ,nr. 57, 1870; N. Bălcescu, Istoria românilor supt Mihai Voda Viteazul, în "Opere", vol. II, Bucuresti, 1953, p. 122; C. Bolliac, Memoires pour servir a l'histoire de la Roumanie (Provinces Danubiennes), Paris, 1856, p. 23.). S-a stabilit ulterior că afirmaţia era nefondata, iar N. A. Constantinescu (N. A. Constantinescu, Cetatea Giurgiu - originile si trecutul ei, extras din AAR, seria II, tom XXXVIII « Memoriile sectiunii istorice », Bucureşti, 1916.) a propus derivarea numelui de la "un întemeietor de sat cu numele de Jurj, Giurge sau Giurgiu" (ibidem, p.486 şi urm.).

Cetatea Argedva

Cetate

Cercetarile arheologice au scos in evidenta acropola cetatii dacice Argedava, cea mai importanta asezare din Campia Munteniei, in care se presupuse ca si-a avut resedinta regele Burebista. Între zidurile cetatii s-au descoperit colibe, vetre de foc, unelte, depozite de grane, s.a.