In satul Serbesti (com. Stefan cel Mare), in imediata apropiere a bisericii \"Sf. Gheorghe\", spre sud-est, se afla Casa Cantacuzino, conac boieresc ale carui inceputuri se leaga de numele unuia dintre primii Cantacuzini moldoveni, Iordache vistiernicul care, fiind înrudit cu Vasile Lupu prin Tudosca Doamna, vine la Serbesti cam prin 1630. Deoarece biserica a fost zidita de cumnatul stapanului de la Serbesti in 1637, este de presupus ca s-a construit aici o resedinta boiereasca inainte de aceasta data, probabil intre anii 1630-1637.
Biserica este in forma de nava cu absidele laterale inglobate in zidarie si marcate la exterior prin rezalite dreptunghiulare. Soclul din piatra este limitat de un brau din caramida în dinti de fierastrau, care, pe latura de nord, a fost distrus si acoperit cu tencuiala. De pe aceeasi latura au disparut si cele doua siruri de ocnite amplasate sub cornisa, care inconjoara monumentul. Nu se cunoaste forma originara a ferestrelor deoarece acestea au fost in timp micsorate, fapt dovedit de executia lor neingrijita si de umplutura din jur.
Pe teritoriul comunei Ceahlau, ruinele inca impunatoare ale altui monument istoric ne intampina dupa 3 km de drum prin satul Schit, pe un platou din stanga paraului cu acelasi nume. Este tot ceea ce s-a mai pastrat dintr-un intreg ansamblu arhitectural pe care localnicii il mai numesc si astazi Palatul Cnejilor, fosta asezare manastireasca si mai apoi curte boiereasca fortificata, loc de desfasurare a atator evenimente, unele consemnate istoric, altele pastrate in legenda sau in folcloristica locala.
Biserica "Sf. Arhangheli" din Buciulesti (comuna Podoleni) nu mai este de fapt decat o ruina ce inca mai strajuieste, solitara, vechea albie a Bistritei. A fost inaltata de marele logofat Stefan Dumitrascu in 1630 si imbina caracteristici planimetrice proprii secolului XVII-lea cu o decoratie exterioara inspirata din arhitectura veacurilor anterioare, pe fondul unor evidente inrauriri muntenesti.
Biserica \"Inaltarea Domnului\" din Bozienii de Sus (comuna Dulcesti) poate fi datata in timpul domniei lui Vasile Lupu care a ctitorit-o.
Edificiul are planul triconc, cu absida altarului de forma pentagonala iar sanurile laterale cu numai trei fatete. Nu are turla pe naos, ci doar o clopotnita pe sud, deasupra intrarii. Boltile sunt simple, de forma unor calote sferice, naosul fiind separat de pronaos printr-un singur arc sprijinit lateral pe doi pilastri. Ferestrele au chenar simplu de piatra si in cazul celor de la naos, axa lor e deplasata mai spre vest de axa transversala a boltii.
La aproximativ 16 km de Piatra Neamt, unde se afla comuna Bodesti, un drum secundar (DJ 156 G) se abate spre est si duce pana la apa Cracaului, pe malul careia se insira satul Bodestii de Jos. In partea de sud a acestui sat se inalta Biserica \"Sf. Voievozi\", datata de episcopul Melchisedec Stefanescu pe la 1650.
Traditia locala atribuie biserica lui Stefan cel Mare, care ar fi zidit-o la numai doi ani dupa urcarea sa pe tronul Moldovei (1459), in locul unui vechi schit inchinat Sfantului Munte la 1402. Este posibil ca in aceste locuri sa fi vietuit o obste isihasta, intr-o perioada ce precede constructia actualei biserici, dar monumentul actual nu poate fi in nici un caz atribuit epocii lui Stefan cel Mare
Biserica \"Sf. Ioan Botezatorul\" din Budesti (comuna Faurei) prezinta caracteristici arhitecturale specifice secolului al XVII-lea, avand plan cruciform si sistem de boltire tipic moldovenesc. Peretele despartitor dintre naos si pronaos a fost indepartat, fiind inlocuit printr-un arc masiv ce se sprijina pe peretii laterali. Usa de la intrare pastreaza vechiul chenar de piatra cu baghete incrucisate, iar pisania aflata deasupra indica anul, ctitorii si imprejurarile zidirii.
Chiar in stanga drumului judetean ce duce la Razboieni, in centrul unuia dintre cele mai vechi sate din aceasta zona, se ridica - insingurate si misterioase - Ruinele Hanului de la Serbesti, vestigii masive din piatra nefasonata ce se risipesc odata cu trecerea anilor.
Nu se cunoaste anul zidirii ratesului de la Serbesti, dar prin traditie el este plasat in timpul domniei lui Vasile Lupu, care ar fi stabilit aici loc de popas pentru harabalele negustorilor si pentru olacari.
Trecand prin Roman pe la 1641, calatorul strain Petru Bogdan Baksic consemna ca ... in acest oras mai sunt inca sapte biserici ale romanilor sau moldovenilor, unele de zid si altele de lemn. Ceva mai tarziu, in 1656, Paul din Alep, care l-a insotit in Moldova pe Patriarhul Macarie al Antiohiei, nu mai mentioneaza o cifra exacta a bisericilor romanesti, dar nu poate sa nu observe ca ... la Roman se afla mai multe biserici de piatra.
