Inceputurile Muzeului National de Istorie a Transilvaniei dateaza din secolul al XIX-lea, mai precis din 23 septembrie 1859, cand a luat fiinta Societatea Muzeului Ardelean, sub obladuirea caruia s-au constituit colectii de antichitati, botanica, zoologie si mineralogie. In anul 1856 contele Emeric Miko, om de cultura transilvanean, doneaza vila si parcul sau pentru infiintarea muzeului, care, in 1860, va avea si o biblioteca proprie. Toate aceste colectii au trecut in 1872 in patrimoniul nou infiintatei universitati clujene.
Muzeul a fost inaugurat in aprilie 2001, dupa ce ideea constituirii unei asemenea institutii a aparut odata cu aniversarea a 75 de ani de la infiintarea universitatii romanesti din Cluj (in 1994), ea fiind reluata si cu ocazia aniversarii a 80 de ani (in 1999). Expozitia permanenta este organizata pe criterii cronologice, incercand in acelasi timp sa evidentieze caracterul multicultural si multietnic al vietii universitare clujene de-a lungul timpului.
Muzeul Zoologic este adapostit la parterul cladirii in care se afla Facultatea de Biologie. Planul dupã care a fost construita aceasta cladire este identic cu cel al Institutului de Zoologie din Napoli si a fost ridicat in jurul anului 1912. Numarul de sali de care muzeul dispune este de 10, dar numai sapte dintre acestea sunt destinate publicului vizitator. Infiintat in 1859, ca o sectie a Muzeului Ardelean, muzeul si-a sporit treptat zestrea, numarand in prezent peste 200.000 de piese.
Planul tematic al Parcului etnografic a fost elaborat in 1929 de catre Romulus Vuia. In urma Dictatului de la Viena (30 august 1940) Parcul etnografic se refugiaza la Sibiu, unde functioneaza pana in 1945. In anul 1956 planul tematic al Parcului a fost restructurat pe patru sectoare tematice de catre Teodor Onisor si Valer Butura: Instalatii tehnice si ateliere mestesugaresti; Tipuri zonale de gospodarii si monumente de arhitectura populara; Sectorul etnobotanic (plante traditionale, constructii agricole de hotar); Sectorul etnozootehnic (cresterea animalelor, constructii pastorale din hotarul satelor).
Aceasta cladire, cunoscuta sub numele de Templul Memorial al Deportatilor, a fost construita dupa proiectele arhitectului Hegner Izidor. Cladirea a fost inaugurata la 4 septembrie 1887. Devastata de legionari in ziua de 13 septembrie 1927, a fost reparata cu ajutorul statului. In septembrie 1944, dupa deportarea evreilor in lagarele naziste, sinagoga a suferit grave avarii datorate unor explozii. A fost restaurata cu sprijinul comunitatilor evreiesti din Romania in anul 1951.
Baile Someseni sunt situate in partea estica a Clujului, la aproximativ 4 km de zona centrala. Aflate la o altitudine de 360 m, baile stau pe un masiv de sare situat la mica adincime. Gratie virtutilor lor terapeutice, numeroasele izvoare minerale cu ape bicarbonate, cloruro-sodice si radioactive ofera posibilitati de tratare a diferitelor boli.
Statiune balneoclimaterica, situata la 265 m altitudine, in apropierea satului cu acelasi nume, are o existenta milenara, atestata de dovezi privind folosirea apelor minerale inca din vremea romanilor. Climatul bland, cele doua izvoare minerale hipotermale (18-20 grade Celsius) bicarbonate, slab clorurate si sulfuroase sunt indicate in special pentru tratarea bolilor de piele si a bolilor reumatice.
Situata la o altitudine de 320 m, statiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe locul unei vechi exploatari de sare. Apa acestuia are o concentratie de pana la 250 g/l, fiind indicata in special in tratarea afectiunilor reumatice.
Se afla intr-o zona depresionara inconjurata de paduri, in partea de sud a municipiului Turda, la o altitudine medie de 360 m. Baile datand din vremea romanilor au fost mentionate inca din Evul Mediu si pana la sfarsitul secolului al XVII-lea sub numele de "Ocnele de sare de la Turda". Cele mai importante lacuri din statiune sunt: Lacul Roman, Lacul Privighetoarea etc. Statiunea este recomandata in tratarea diferitelor afectiuni, in special celor ale aparatului locomotor.
Statiunea este situata la obarsia paraului Gera (izvor al vaii Ierta), pe culmile ce pleaca spre est din varful Buscat (1676 m), pe teritoriul comunei Baisoara (jud.Cluj), la 46 de grade si 32 de minute latitudine nordica si 23 de grade si 19 minute longitudine estica, la o altitudine cuprinsa intre 1200 si 1400 m, hotelul fiind situat la 1345 m (si nu la 1385, cum figureaza in multe locuri, de fapt altitudinea vechii cabane). Privelistea este larga, deschisa spre Campia Transilvaniei, Cheile Turzii si spre zari mai departate, in conditii de vizibilitate buna putându-se admira munţii Maramuresului, Ţibleş, Rodnei, Calimani si Fagaras iar uneori si Carpatii Padurosi, Gutaiul, Suhardul, Gurghiul, Muntii Harghita, Ciucaşul. De pe varfurile din apropierea statiunii se vad pe cer senin si Sureanul, Parangul si Retezatul, iar in conditii exceptionale, chiar Tatra Inalta.
