Biserica din Valeni
Se crede ca o prima bisericuta de lemn pe malul drept al Bistritei, la Valeni, s-ar datora lui Petru Rares. Aceasta este refacuta si inzestrata de Alexandru Lapusneanu care, la 21 decembrie 1560
Se crede ca o prima bisericuta de lemn pe malul drept al Bistritei, la Valeni, s-ar datora lui Petru Rares. Aceasta este refacuta si inzestrata de Alexandru Lapusneanu care, la 21 decembrie 1560
Biserica Domneasca "Sf. Ioan Botezatorul" a fost zidita in anii 1497-1498, dupa cum rezulta din pisania din stanga usii de la intrare.
Constructia masoara 25,90 m in lungime, 8,10 m in latime in dreptul pronaosului, avand o inaltime de 11,30 m (pana la streasina), fiind cel mai valoros edificiu al Ansamblului arhitectural din epoca lui Stefan cel Mare.
Fosta capela in incinta curtii boieresti a lui Darie Darmanescu, ea evoca in modul cel mai sugestiv - prin caracteristicile sale constructive - acea perioada in care se defineste la limitele cele mai evoluate conceptul de mosie autarhica in acceptia sa economico-sociala dar si spirituala.
Este construita din barne de brad pe temelie de piatra, in stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale si cea a altarului, fiind usor pronuntate. Pridvorul de la sud si pronaosul ce prelungeste spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca si turla oarba cu acoperamantul bulbat, ce confera totusi mai multa suplete intregului ansamblu. Acoperisul de dranita, in doua ape, cu margini evazate, se rotunjeste la absidele laterale si cea a altarului, inchizandu-se in unghiuri drepte.
In partea de rasarit a orasului se intindea un cartier numit \"Bordeele\" din vechime, dupa casele saracacioase ale oamenilor nevoiasi ce il populau, in centrul caruia oborul atragea atat negustorii care umblau dupa mici afaceri si produse zootehnice cat si curiosii si petrecaretii ce se adunau aici la \"Duminica Mare\".
Pentru aceasta populatie logofatul grec Vogoride, care tinea mosia Darmanesti, a construit in 1795-1796 Biserica \"Sf. Neculai\", o biserica de mici proportii, din zidarie de piatra cu grosimea de peste 1,00 m, cu plan treflat si cu sanuri laterale usor proeminente fara a prezenta compartimentarea traditionala.