Ansamblul arhitectural al episcopiei Husilor(sec.XV-XX) este constituit din biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel, turnul-clopotnita, palatul episcopal, chiliile si zidul de incinta.
Biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel a fost construita de Stefan cel Mare in anul 1495, in cadrul curtii domnesti, functionand de-a lungul timpului ca manastire si catedrala episcopala (incepand de la sfarsitul secolului al XVII-lea).
Biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel
Monument valoros la origine, dar reconstruit in sec. XVIII-XIX, mai pastreaza astazi doar urmele temeliilor si pisania din vremea marelui voievod.
Biserica a fost avariata de cutremurul din 1692, incendiata si jefuita in 1711 de tatari si recladita in 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica.
Daramat de cutremurul din 1802, lacasul a suferit numeroase transformari de la ferestre in sus; in 1863 zona cornisei, in 1945 turlele, adaugiri in 1896 (proscomidia), in 1910 (vesmantaria) si in 1945 (pridvorul cel mare).
Biserica a fost pictata de Gh. Tattarascu, in 1890-1891, repictata in 1945 (D. Hormung, I. Wass si N. Pana) si in 1996.
La 5,3 km nord-vest de centrul de comună, pe DC 95 (din DJ 243), se află satul Cetăţuia. Situat la obârşia Strâmbei, pe Tutova, afluent al Bârladului, în vechime satul se numea Strâmba.
Ansamblu - vedere S-V
Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1431, aprilie 30, când Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, dăruia popii Iuga, protopop de Bârlad, două sate pe Tutova, printre care şi satul Strâmba, \"unde era Bălan\".
La 19 km SV de municipiul Vaslui, pe DJ 245 A, se află satul Lipovăţ, aşezat pe coastele dealurilor Făgădău, Suceveni şi Lipovăţ.
Biserica de lemn Sfântul Gheorghe, Lipovăţ
Localitatea este atestată pentru prima dată într-un document din 24 februarie 1437 al lui Iliaş şi Ştefan voievozi, când Şteful Jumătate, pentru credincioasă slujbă, primea mai multe sate, printre care şi \"Lipovăţ, din jos de Vaslui\", pe Bârlad.
La 15 octombrie 1491, Ştefan cel Mare a inclus Lipovăţul în ocolul târgului Vaslui, alături de alte sate şi selişti cumpărate de el cu 1.490 de zloţi tătărăşti (monede de aur genoveze).
În pomelnicul ctitoricesc, refăcut după cel vechi în 1883, sunt înscrişi ca primi ctitori Ştefan cel Mare şi soţia sa, Maria. Pomelnicul trecea al doilea ctitor pe Vasile Lupu mare vornic, care a refăcut lăcaşul din Lipovăţ la 1626.
Biserica de lemn \"Sfântul Gheorghe\", biserica fostei mănăstiri Lipovăţul sau Zograful (Zugraful, Zugravi), zidită de Vasile Lupu, mare vornic al Ţării de sus, pe Lipovăţ, a fost închinată la mănăstirea Zugraf de la muntele Athos.
Satul Steoborani a fost întemeiat în secolul al XV - lea de Stibor cel Batrân, \"boier din tara de jos, bastinas în tinutul Vasluiului\". La km 20 al soselei Vaslui - Iasi (DN 24), un drum de tara spre dreapta (DC 15, cca. 6-7 km), cu peisaj continuu de dealuri si vai, duce în satul Steoborani, asezat pe coasta dealului cu acelasi nume, la capatul vaii Burghina.
Biserica de lemn Sfantul Nicolae, Steoborani
La intrarea în sat, o incinta înconjoara locul cimitirului fostului schit Steoboranii, pomenit documentar în secolele XVIII - XIX. Aici a fost si biserica de lemn, construita în mijlocul unei paduri, în anul 1726, de clucerul Grigoras Mardare, potrivit pisaniei scrisa în limba romana, cu caractere chirilice, pe portalul bogat ornamentat cu chenare \"în franghie\", linii frânte, rozete si deschidere în acolada: \"Aceasta sfânta biserica au facut Grigoras Mardare, clucerul, în zilele luminatului domn Mihai Racovita voievod, cu agiutoriul lui Dumnezeu si în veacul mariei sale în leat 7234 (1726) iulie\".
S-a construit in 1604, e o cladire cultica, proprietarul ei e Biserica Reformata din Diosig, e un monument de arta; in ea se afla o orga originala de tip romantic (1851), cu un echipament din 1864, drapelul congregatiei de 65 ani, cupe valoroase, clopot urias din 1741 cu inscriptie, doua mai mici facute mult mai tarziu, placi commemorative despre construirea bisericii, in amintirea lui Dioszegi Kis Istvan si Bocskay Istvan; in grădina bisericii: bustul lui Kossuth Lajos si al lui Bocskay Istvan, Stalp funerar comemorativ din 1848, Stalp funerar al lui Bocskay, monumentul morţilor din ambele razboaie mondiale.
Dupa ocuparea Transilvaniei, de catre Imperiul Habsburgic (1699), religia catolica va icepe sa se dezvolte (dupa ce s-a aflat in regres din sec al XVI-lea, datorita Reformei). Astfel primi calugari catoloci care vin periodic la Sighet (din 1717) apartin ordinului minorit din Baia Mare. Acestia se stabilesc in oras in 1930, si incep sa puna bazele unei comunitati catolice, care va creste numeric de-a lungul timpului. Pe 28 martie 1736 se sfiinteste piatra de temelie a bisericii. Aceasta va fi inchinata lui Sf. Carol Boromeul. 31 octombrie 1783 calugarii piaristi intra in posesia bisericii, ea ramanand pana in ziua de azi in proprietatea acestora.
Biserica ortodoxa a fost construita intre anii 1985-1998, cu hramul "Sfintilor Mihail si Gavril". Picturile interioare au fost realizate intre anii 1997-1998 de catre Diaconu Ioan si Diaconu Valerian.
Situata in vecinatatea Bisericii reformate, este una din interventiile noi care au brutalizat tesutul vechi al orasului. Prezinta o retragere generoasa de la aliniamentul stradal, iar demolarea vechiului palat de vanatoare Teleki (in anii 2000) a schimbat complet perceptia bisericii si a Pietei Dr. Ioan Mihaliy de Apsa.
Biserica a fost ridicata in anul 1892, in stil neogotic. Hramul acesteia este "Adormirea Maicii Domnului". Initial a fost biserica greco-catolica, dar dupa interzicera greco-catolicismului, de catre autoritatile comuniste, biserica a intrat in proprietatea Bisericii Ortodoxe Romane. Pictura icoanelor din interior si a celora de pe iconostas sunt realizate de pictorul Traian Biltiu Dancus.
Biserica este cu o singura nava, si cu un turn clopotnita de-asupra intrarii. Deasupra intrarii (in forma de arc ogival), se afla o fereastra circulara care doreste ne aduce aminte de rozetele gotice.
Biserica a fost construita intre anii 1791-1807, cu hramul "Inaltarea Sfiintei Cruci", inaltata pe locul unei biserici de lemn. Initial si aceasta biserica a fost de rit greco-catolic, dar acum aceasta apartine Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Biserica ar putea fi incadrata intr-un stil baroc, destul de modest, cu elemente clasiciste (pritvorul de la intrare, frontonul triunghiular de peste intrare).
Biserica Sfantul Mihail este unul dintre cele mai frumoase monumente in stil gotic ale Transilvaniei. Lucrarile de constructie au avut loc in perioada 1350-1487. Biserica a fost ridicata pe locul vechii capele Sf. Iacob. Altarul reprezinta cea mai veche parte a constructiei, fiind ridicat in jurul anului 1390. Cea mai noua parte a bisericii este turnul acesteia, construit in stil negotic in anul 1860. Bolta stelata, vitraliile si sculpturile se impun prin frumusete si maretie. Numeroase restaurari au scos la iveala picturi murale executate in prima parte a secolului al XV-lea. Ultima restaurare a bisericii a avut loc intre anii 1957-1960.
