Prima cetate-mentionata la 1280-a fost ridicata pe platoul superior,servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei asezari de la poalele dealului. In secolul al XIV lea s-au stabilit pe platoul inferior un numar mare de mestesugari care la 1376 erau organizati in bresle. Prosperitatea economica a mestesugarilor si negustorilor sighisoreni se vadeste si in mariile resurse financiare ce se presupun a fi fost necesare pentru a ridica un puternic sistem defensiv,inaltat in a doua jumatate a secolului al XIV lea si al XV lea,impunand Sighisoara ca pe una dintre cele mai greu cuceribile cetatii ale vremii din Transilvania.
Cercetarile arheologice au scos in evidenta acropola cetatii dacice Argedava, cea mai importanta asezare din Campia Munteniei, in care se presupuse ca si-a avut resedinta regele Burebista. Între zidurile cetatii s-au descoperit colibe, vetre de foc, unelte, depozite de grane, s.a.
Acest obiectiv arheologic este înscris pe lista nationala a monumentelor istorice. In dreptul acestei cetat notabilitatile locale au intampinat pe M.S.Regele Carol, care în iarna 1877/1878, revenind de pe frontul din Bulgaria a poposit in Rosiorii de Vede pentru o zi si o noapte.
Dupa ce, la sfarsitul secolului al XVII-lea, ruinele Sucidavei au fost sumar schitate de L. Ferdinand de Marsigli, pe parcursul primei jumatati a veacului al XIX-lea ele au facut obiectul unor sapaturi pripite, lipsite de rigoare, intreprinse de banul Mihalcea Ghica si de generalul Nicolae Mavros (rezultatele lor fiind partial consemnate de colonelul Vladimir de Blaremberg); din aceeasi perioada dateaza si insemnarile datorate lui August Treboniu Laurian si inginerului Alexandru Popovici. Ulterior, prin anii 1845 - 1866, vestigiile de la Celei au trezit interesul a doi cercetatori diletanti, maiorul Dimitrie Papazoglu si Cezar Bolliac, iar in anul 1865 au fost studiate de arheologii francezi G. Boissiere si Ch. Baudry, rezultatele sapaturilor celor din urma nefiind, din pacate, valorificate suficient.
unoscuta si sub denumirea de Cetatea Poenari - dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata probabil in secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu. Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru Voda, caruia ii sunt atribuite si cele doua semne din apropierea varfului de stanca - urme lasate parca de niste incaltari uriase. Desi neprecizat inca, locul ar putea fi, dupa parerea unor cercetatori, si vestita Posada unde s-a desfasurat in 1330 batalia dintre munteni si armatele regelui Carol Robert d'Anjou.
Castrul si orasul roman Porolissum, municipiul roman Porolissum cu sanctuare, cladiri publice si civile, amfiteatru, elemente de sistem defensiv. Porolissum-ul roman, capitala a provinciei Dacia Porolissensis, reprezinta cel mai nordic bastion roman in această parte de nord a imperiului. Important centru militar, economic si cultural, Porolissumul a reprezentat un important centru de cultura si civilizatie romana in aceasta parte de lume.
Cetatea exista in anul 1532, fiind resedinţa familiei nobiliare a Bathorestilor, care a dat principi ai Transilvaniei, regi ai Ungariei si numerosi prelati. Cetatea era centrul unui intins domeniu nobiliar si a suferit de-a lungul timpului numeroase atacuri si devastari din partea turcilor si tatarilor. Declinul cetatii a fost marcat de atacul din 1774.
Drumul până la cetate durează aproximativ 2 ore pe nişte drumuri forestiere nemarcate insă sunt şi porţiuni destul de abrupte, nefiind recomandat celor cu condiţia fizică neadecvată.
Cetatea Zânelor este o veche cetate dacică situată pe un pisc montan în apropiere de oraşul Covasna, în partea superioară a Văii Zânelor. În prezent sunt vizibile zidurile scoase la iveală de către arheologi prin săpături.
Cercetările efectuate aici au scos la iveală numeroase fragmente de ceramică si monezi datând din perioada dacică şi romană. Cercetătorii cred însă că cetatea a fost construită şi locuită cu mult inainte de aceea perioadă.
Sucidava, fosta capitala a tribului dacic al Sucilor, este situata in vatra ora?ului Corabia (judetul Olt).Au mai fost identificate baile romane (thermae),(secolele V-VI) ?i strazi pavate.Cetatea se remarca prin ,"fantana secreta", o capodopera inginereasca, menita sa aprovizioneze cu apa asezarea în timpul asediilor.
