Pe acest loc pana in primul deceniu al sec al XX-lea, a existat o cladire cu etaj, care a fsot sediul Episcopiei Romane Unite cu Roma.In 1778 a fost supraetajata iar in urma incendiului din 1836 a fost reconstituita
Episcopul Demetrie Radu nu era multumit cu cladirea si a comandat un palat nou arhitectului Rimanoczy Kalman. Lucrarile de demolare a vechiului lacas au inceput la 10 aug 1903, iar pana la 22 noi 1903 cladirea s-a ridicat in rosu, palatul fiind inaugurat la 11 iul 1905
A fost construit in 1895, pe un amplasament unde era o constructie modesta. Ideea ridicarii unei constructii mai impozante a aparut in 1893. Guttman Jozsef a construit cladirea cu un etaj, o constructie care prin decoratiile exterioare specifice reprezinta clar stilul eclectic, iar corpul nou cu doua nivele reprezinta tot stilul eclectic. Acest corp a fost construit intre 1909-1911 de catre ing Reisinger Jozsef.
Construit in 1898 pe amplasamentul fostului Palat Frimont. Acest palat datat din primele decenii ale secolului al XIXlea a fost demolat in martie 1897, iar in luna mai a inceput constructia noului palat, terminat in 1898.
Edificiul avand un parter si doua etaje in jurul a doua curti interioare, se impune prin fatada principala.
La 13 decembrie 1860, la propunerea lui Iosif Man (comitele suprem al Maramuresului de la acea data), isi incepe activitatea "Asociatiunea pentru Cultura Poporului Roman din Maramures". La initiativa acestei organizatii incepe constructia, in 1913, a Palatului Cultural ASTRA.
Palatul se afla in apropierea Bibliotecii Bathyaneum si a apartinut contelui Apor, si a fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. La inceputul secolului al XVIII-lea si-a avut aici resedinta contele de Steinville, comandantul trupelor austriece, tot acum cladirii fiindu-i aduse adaugiri, excelente portaluri interioare decorate in stil baroc.
Palatul arhiepiscopiei romano-catolice se afla in partea de sud-vest a cetatii si a fost construit intre secolele XVII-XIX, suferind numeroase modificari in decursul timpului. Cladirea imbina armonios elemente ale stilului renascentist tarziu cu cele baroce, observate prin sobrietatea constructiilor.
In acest edificiu si-a avut resedinta Mihai Viteazul in vremea primei uniri politice a tarilor romane, fiind distrus in urma invaziilor turco-tatare.
In cronicile straine palatul aparea ca un edificiu foarte luxos, impodobit cu fresce, scari de marmura, cladirile fiind grupate in jurul a doua curti patrate. Imediat dupa caderea Ungariei sub turci, aici s-a asezat sotia lui Ioan Zapolya, Isabella.
In anul 1706, Constantin Brancoveanu a initiat construirea unui palat pentru fiul sau, Mateias. Din vechiul palat brancovenesc, se pastreaza fragmente din zidul de incinta al curtii si fundatiile palatului.
