Manastirea Surpatele
Biserica a fost inaltata de Tudor logofatul Dragoescu si fratele sau Stanciu, feciorii lui Popa Frincu, la inceputul secolului al XVI-lea (Pr. D. Balasa), refacuta de boierii Buzesti si reparata in secolul al XVII-lea.
Manastiri din Romania
Manastirea Turnu
Biserica veche ce se afla imediat la intrare, a fost ridicata in anul 1676, pe locul alteia din lemn, ctitoria fostului episcop de Ramnic, Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, stins din viata in anul 1702. Asezamantul a fost o copie a manastirii Cozia-Veche, fiind refacut de Gherasim Timus (1894-1911), insa biserica veche a fost mistuita de flacari in 1932, scapand din calea incendiului doar casa lui Gherasim Timus si chiliile din vale. Intregul ansamblu a fost refacut in anul 1933. Aceasta bisericuta, mai mica are hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". In jurul ei se pastreaza numeroase chilii sapate in piatra, iar in incinta se afla doua pesteri unde pustnicii se izolau de lume.
Manastirea Saracinesti
Mosia in mijlocul careia a fost zidita biserica si cladirile manastiresti fusese a boierilor Saracinesti, de unde ramane si numele manastirii si a satului din jur - Marta monahia, in mirenie se numise Mihalcea, sotia lui Radu Pausescu clucerul.
Manastirea Stanisoara
In 1747, Gheorghe Clucerul, impreuna cu alti boieri din Pitesti, zidesc aici o biserica ce a fost pustiita in 1788 de navalitorii turci, care au incendiat biserica iar pe calugarii iau omorat.
Intre anii 1803-1806 este reconstruit schitul Nucet-Stanisoara de catre monahii Sava si Teodosie, veniti de la Athos, sprijiniti de episcopul Iosif I al Argesului, dar incendiul din 1850 va distruge intregul asezamant.
Actuala biserica din piatra a fost construita intre anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului Gherasim Timus, staret fiind Nicodim Manu. In anul 1937 se construieste biserica paraclis. Au participat la punerea pietrei de temelie sase arhierei membrii ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. La aceea vreme in incinta manastirii se gasea o casa de odihna cu 100 de paturi.
Intregul asezamant monahal se afla intr-un cadru natural linistit, inconjurat de frumuseti naturale ispititoare. Monahii duc o viata foarte austera, slujbele se tin noaptea, iar hrana este fara carne.
Manastirea Adam
Conform traditiilor locale, prima asezare monahala dateaza la Adam de la sfarsitul veacului al XVI-lea, cand un calugar venit pe aceste locuri i-a propus ciobanului ce stapanea peste codrii tinutului sa intemeieze un schit de sihastri.
Manastirea Buciumeni
Primele calugarite s-au asezat in codrii Buciumenilor, conform traditiei, la inceputul secolului al XV-lea. Desi nu s-au pastrat marturii scrise in acest sens, marea majoritate a vechilor documente manastiresti fiind pierdute sau instrainate, se pare ca pe la 1420-1430, in vremea domnitorului Alexandru cel Bun, s-au ridicat aici, cu sprijinul locuitorilor din satele invecinate, o bisericuta din lemn cu hramul Sfantului Ierarh Nicolae si cateva chilii.
Manastirea Brancoveni
Boierii din familia Brancoveni construiesc in secolul al XVI-lea ca loc de refugiu ansamblul arhitectural Brancoveni. In 1570, jupanita Celea bunica lui Matei Basarab, construieste aici o bisericuta din lemn, la care slujeau calugarii.
Manastirea Clocociov
Se afla situata in sudul orasului Slatina si este atestata documentar din secolul al XVI-lea, din vremea lui Neagoe Basarab (1512-1521), dupa cum este mentionat intr-un zapis din 1512. Acest asezamant a fost refacut de catre Mihai Viteazul (1593-1601). Degradarile survenite dupa 1628, determina o noua refacere in timpul lui Matei Basarab, de catre marele dregator Dinicu Buicescu (vel-aga).
Manastirea Sfantul Mercurie
La sfintirea bisericii au fost prezenti chiar domnitorul Matei Basarab si Elena doamna. In sfantul locas se mai pastreaza portiuni din pictura iriginala, ca de pilda tablourile votive care reprezinta pe domnitorul - ctitor cu familia sa.
Manastirea Negoiesti
Zidurile de incinta si ruinele chiliilor - 1772, sat Negoiesti, com. Soldanu, este ctitoria voievodului Matei Basarab si a Elenei Doamna, care aveau aici, la Negoiesti, un conac care era resedinta de vara a familiei domnitoare, locul unde se retrageau adeseori, in liniste, si de unde dirijau treburile tarii.