Este cea mai veche dintre manastirile care functioneaza la ora actuala, atestata documentar la 1270-1271. In timp, manastirea a suferit actiunile de desfiintare a ei, nu mai putin transformarea in "mausoleu de familie" (1803-1934). Din 1935 se reia viata monahala, indeosebi hramul "Schimbarii la Fata" atragand anual foarte numerosi pelerini. Este manastire de calugari.
Este asezata in satul cu acelasi nume din sesul banatean, atestat ca avand o puternica viata religioasa in anul 1767. Biserica de lemn a manastirii adaposteste obiecte de cult valoroase: carti de slujba, icoane si vase liturgice, toate provenind din secolele XVII–XVIII. Manastirea a fost reinfiintata de Consiliul Eparhial în anul 1997 si în prezent se fac eforturi pentru construirea unor clădiri anexe şi a unei noi biserici. Hramul se sarbatoreste la "Inaltarea Sfintei Cruci" – 14 septembrie
Asezarea romaneasca Feleac este pomenita inca din veacul al XIV-lea, ca posesiune a orasului Cluj bucuradu-se de privilegii speciale pentru vrednicia locuitorilor "numai romanii care... aveau sarcina de a pazi codrul, in mijlocul caruia se asezasera", adica ii ocroteau pe drumeti, strajuiau drumurile si ii starpeau pe raufacatori si pe talhari.
In 1991 manastirea se nastea insa foarte saraca: bisericuta era ajunsa in pragul ruinarii, iar in apropiere zidurile neacoperite (in rosu) ale unei viitoare case monahale.
Sfanta manastire de la Ciucea, cu hramul \"Nasterea Maicii Domnului\" este ctitoria poetului Octavian Goga si a fost infiintata in anul 1939, adica la un an dupa trecerea acestuia la cele vesnice. Dorinta poetului a fost ca aici sa fie o obste de calugari, dar, datorita vitregiilor acelor vremi, s-a luat hotararea de a lua nastere o obste de maici.
La 40 km nord-est de Tecuci si la 33 km de Barlad, spre sud, se afla localitatea Carlomanesti, cu o populatie dc peste 200 de familii. Langa aceasta localitate, pe o vale impadurita pana prin anii 60 cu stejar se afla ruinele unei biserici in jurul careia se gasesc ramasitele dintr-un cimitir. Localnicii stiu ca acolo a fost manastire.
Prima mentiune documentara s-a facut prin Hotarnica lui Ilies Voda din 1437, care delimiteaza mosia Manastirii Agapia de cea a Manastirii Neamt.
Se pare ca in preajma unei vechi bisericute de lemn, Petru I Musat (1375-1391) a ridicat aici primul lacas de piatra, la finalizarea si la inzestrarea caruia au mai contribuit si ceilalti voievozi Musatini de la sfarsitul veacului al XIV-lea. Este adevarat ca cercetarile arheologice efectuate in incinta manastirii nu au oferit rezultate concludente pentru a confirma aceasta ipoteza, dar numeroasele insemnări si celelalte referiri documentare mai tarzii, la care se adauga izvorul trainic al traditiei, nu lasa nici o umbra de indoială in a considera Manastirea Neamt ca fiind ctitoria cea mai veche si cea mai importanta a primilor Musatini.
Alexandru cel Bun (1400 - 1432), desi a pastrat in centrul atentiei propria ctitorie de la Bistrita, a fost mereu aproape si de nevoile Manastirii Neamt pe care a intărit-o si a inzestrat-o, cu marinimia-i cunoscuta. Din punct de vedere constructiv, lui i se datoreaza unele lucrari de reparatii la biserica de piatra a lui Petru I, partea inferioara a turnului-clopotnita si mai multe cladiri ce fac parte din incinta asezamamtului: chilii, turnuri de aparare, arhondaric etc.
Intemeiata de cuviosul Nicodim in secolul al XVI-lea, manastirea Tismana are in randul ctitorilor pe Radu I si fii sai Dan I si Mircea cel Batran. A fost sfiintita in 1378.
Manastirea are o bogata colectie muzeala care cuprinde: icoane, obiecte de cult, carti vechi, vesminte si fragmente din pictura din 1766
Carta, localitate situata la 43 km de sibiu pastreaza ruinele manastirii cisterciene, unul dintre cele mai importante monumente ale goticului timpuriu din Transilvania. A fost ridicata de calugarii cisterecieni in 1202.
