Manastiri din Romania

Manastirea Brancoveanu

Manastire

Ctitorita de Constantin Brancoveanu in anul 1698 cu existenta neintrerupta pana in 1785, cand a fost distrusa din ordinul guvernului de la Viena. A ramas in parasire pana in 1935, desi crdinciosii s-au adunat aici an de an, de "Izvorul tamaduirii", pentru a lua apa din izvor.
In 1935 mitropolitul Nicolae Balan reface biserica manastirii si, trepata, chiliile, care au fost cladite la cateva sute de metri de manastire.

Manastirea Crasna

Manastire

Dumitru Filisteanu stapanul mosiei in 1615 construieste o biserica din lemn. In 1633 este inlocuita cu actuala biserica, zidita din bolovani de piatra de rau si caramida.
Pisania cioplita in piatra deasupra usii de la intrare in biserica indica ca biserica a fost terminata la 24 sep 1637

Manastirea Lainici

Manastire

Cronica ritmata de la manastirea Prislop, judetul Hunedoara, arata ca Sf Nicodim de la Tismana s-a asezat intr-o pestera pe Valea Jiului localizata de traditie, la Surduc, langa manastirea Lainici. Drept urmare, originea acestui loc de rugaciuni ar fi un schit de lemn ridicat in acea perioada.
Marea prigoana declansata impotriva ortodoxiei romanesti in toata Transilvania, intre 1750-1765, de catre Maria Tereza, imparateasa Imperiului Austro-Ungar, a dus la distrugerea de catre generalul Bukow a peste trei sute de asezamante bisericesti, dintre care o suta cincizeci de manastiri, printre aceastea si manastirea Lainici.
In 1784 schimnicul Atanasie este trimis de la Tismana pentru a reinvia manastirea Lainici.

Manastirea Locurile

Manastire

Schit de calugari

Manastirea Polovragi

Manastire

Cercetarile istorice stabilesc vechimea manastirii in jurul anului 1505, dupa cum arata doua inscriptii slavone care, se crede, au apartinut primei biserici; de la aceasta data documentele nu mai amintesc de acest asezamant timp de un secol si jumatate.
In 1645 satul Polovragi devine proprietatea logofatului danciul Piriianu, care ctitoreste si actuala biserica.
In anul 1693 Constantin Brancoveanu o rascumapara, o face metoc al manastirii Hurez si o restaureaza.

Manastirea Stramba

Manastire

In pisania din 1793 se mentioneaza ca acest asezamant a fost zidit in 1597-1599 de catre Stoica, mare logofat
Mult timp a fost biserica de parohie. Schitul a fost reinfiintat in 1923, iar in 1927 Comisia Monumentelor Istorice ii face o restaurare generala

Manastirea Tg Logresti

Manastire

S-a zidit din temelie in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Nu se cunoaste data terminarii, dar se poate afirma ca in anul 1769 era gata.
Viata monahala n-a avut continuitate in schit si la inceputul sec al XX-lea nu mai erau monahi si cladiri anexe.
In 1932 incepe restaurarea bisericii in forma actuala.

Manastirea Dealu Mare

Manastire

Biserica a fost zidita in 1865 de Constantin Savoiu, membru in Divanul Ad-Hoc care a votat unirea din 1859. A decedat la Viena si a fost inmormantat in cavoul ce se afla in altarul sfantului lacas. Din cauza ruinarii caselor care se aflau mai jos de manastire, a fost parasita si pentru ca bunurile nu mai erau in siguranta aici s-au impartit in 1962 la manastirea Stramba si biserica Borascu.
S-a redeschis la 21 mai 1977. Obiectele si clopotul in pastrare la biserica din Borascu precum si o parte din cele aflate la manastirea Stramba au fost readuse.

Manastirea Sf Ioan Botezatorul

Manastire

manastire de maici

Manastirea Visina

Manastire

In lucrarea Gorjul istoric si pitoresc, cercetatorul meleagurilor gorjene, Alexandru Stefulescu, arata ca in gura defileului Jiu se vad ruinele manastirii Visina inaltata in piatra de Mircea cel Batran.
Nu s-a pastrat pana astazi nici o urma a chiliilor, ci doar ruinele bisericii. De altfel jiul a ros malul, distrugand eventualele ruine de pe latura estica. Luptele din Valea jiului dintre turci si austro-ungari de la inceputul secolului al XVIII-lea ruineaza manastirea Visina.
La sfarsitul anului 1994, Arhiepiscopia Craiovei, a reanfiintat manastirea Visina. Luptandu-se cu multe greutati, parintele Staret Melchisedec a reusit sa cumpere terenul pentru constructia manastirii, a montat un pod pietonal peste raul Jiu, a ridicat corpul chiliilor si noua biserica a manastirii