Casa memoriala "Nicolae Labis" Malini prezinta ambientul in care a trait si a creat intr-o perioada a vietii poetul Nicolae Labis. Interiorul cuprinde obiecte personale apartinand poetului si familiei sale.
Se afla in localitatea Malini, judetul Suceava, comuna in care poetul a vazut lumina zilei, a trait si a creat o parte insemnata a operei sale.
Inaugurat in decembrie 1975, Fondul Memorial-Documentar Nicolae Labis evoca concret si sugestiv, cu ajutorul patrimoniului disponibil, personalitatea artistica si umana a lui Nicolae Labis, semnificatia operei sale, contextul celor mai importante momente care i-au marcat experienta si creatia.
Casa memoriala "Simion Florea Marian" Suceava a fost inaugurata oficial, ca
instituie muzeistica, in iunie 1974 si ofera vizitatorilor ambianta de epoca in care a trait si a creat academicianul Simion Florea Marian (1847 - 1907), folclorist si etnograf de renume international.
Cladirea, construita in secolul al XVIII-lea, una dintre cele mai vechi case ale
Sucevei, a apartinut initial baronului Kapri, de la urmasii caruia Simion Florea
Marian a cumparat-o in 1884. Fondul cuprinde aproximativ 10.000 lucrari reprezentand documente personale, fotografii de epoca, carti - editii princeps, periodice si scrisori ale unor mari personalitati ale vietii stiintifice si culturale.
"Casa din deal", de la nr. 68, de pe strada Ion Creanga, a fost construita dupa planurile lui Mihail Sadoveanu, pe locul cumparat de la fiica farmacistului Carol Vorel, vaduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca - Falticeni.
Aici a locuit scriitorul intre anii 1909 si 1918. "Ajuns acasa, nu ma gandesc decat sa ma reculeg si sa ma odihnesc", scria Sadoveanu in 1913.
La "Casa din deal". Mihail Sadoveanu a scris: "Povestiri de seara" si "Genoveva din Brabant" in 1910, "Apa mortilor" in 1911, "Un instigator" si "Bordeienii" in 1912, "Privelisti dobrogene" in 1914, "Neamul soimarestilor" in 1915, "44 de zile in Bulgaria" in 1916 si, in sfarsit, "File insangerate" in 1917. Mihail Sadoveanu insa n-a putut sa uite niciodata ca in 1897, in ultimul an al gimnaziului, a publicat pentru prima oara, sub pseudonimul "Mihai din Pascani", o schita intitulata "Domnisoara M. din Falticeni", in ziarul umoristic "Dracul" din Bucuresti.
Casa Memoriala "Eusebiu Camilar" din localitatea Udesti, judetul Suceava, reconstituie atmosfera de familie in care a crescut si a creat prozatorul si a fost inaugurata in mai 1984.
Expozitia memoriala cuprinde personalitatea scriitorului Eusebiu Camilar (1910 - 1965), avand si acriera de gazetar, fiind laureat al mai multor concursuri literare, obtinand o serie de premii importante. Dupa al doilea razboi mondial a indeplinit functii de raspundere in Consiliul de Conducere a Uniunii Scriitorilor iar din 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Romane.
Numita directoare a Fundatiei "Alexandru si Aristia Aman" in septembrie 1921, poeta a condus timp de peste trei decenii destinele acestui lacas de cultura.
Casa memoriala George Bacovia este punctul de inceput al oricărui itinerar cultural bacauan. In imediata vecinatate a monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, pe fosta strada a Liceului, actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa isi imbraca ferestrele in reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit de exegeti in multiple ipostaze stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca si de simplii iubitori de poezie, Gheorghe Vasiliu - George Bacovia -, desi disparut dintre noi de aproape o jumatate de secol, face parte din viata noastra.
Casa care adaposteste expozitia memoriala Anton Pann, este un monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea secolului al XVIII-lea, avand foisor si pivnita.
Expozitia a incercat sa puncteze peregrinarile pe meleagurile Valcii, datand din anii 1826-1828, 1836-1840, ale celui ce a ramas in constiinta urmasilor drept "fiul Pepelei cel istet ca un proverb" si care a fost "dascal de musichie" la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.
A fost membru corespondent al Academiei Regale Romane prin lucrarea sa "Diplomele Maramuresene din secolele XIV si XV" (publicata in 1900), fondator al "Asociatiunii pentru Cultura Poporului Roman din Maramures", fondatorul departamentului Sighet al ASTRE-i, luptator pentru drepturile limbii romane in comitat, primul doctor intre juristii maramureseni, colectionar de numismatica si de obiecte vechi, pe care le-a cules de la taranii maramureseni.
In aceasta casa a si-a trait primii 15 ani din viata, laureatul premiului Nobel pentru Pace, cunoscutul romancier, dramaturg, eseist si memorialist Ellie Wiesel.
In anul 1944 Ellie Wiesel, impreuna cu familia si cu alti 38000 de evrei maramureseni, au fost deportati de catre regimul hortyst si nazist, in lagarelede concentrare de la Auschwitz, Birkenau, Buchewald.
